Toamna se numără zilele frumoase, ticsite cu evenimente la care nu poți lipsi. Sunt, din start, pe “musai list”, vorba lui Octavian Pantiș.

Așa a fost și săptămâna aceasta. Pe 8-9 octombrie s-a desfășurat Internet & Mobile World, ediția 2014. În cadrul zilei de azi, cea de-a doua, prezentarea ce mi-a rămas în memorie este cea pe tema Visual Storytelling, ținută de Micha Schwing, Visual Strategy Consultant.

Faptul că visual storytelling este un subiect de actualitate nu era o noutate, însă punerea în context a acestui “val de interes” dă sens întregii povești. Așa s-a întâmplat azi. Am vorbit despre visual literacy în contextul culturii participative (adicătelea participatory culture – un concept deseori folosit în articole, sinteze, comparații pe subiecte din domeniul social media). Practic, cu toții producem conținut gratuit, benevol, mai ales când vorbim de conținut visual. V-ați întrebat vreodată câte poze ați postat pe profilul de Facebook până acum? Sau câte statusuri ce aveau conținut video? Și când zic poze, nu mă refer la poze cu noi, ci la poze de la evenimente, poze de la birou, poze de seară, poză cu ceaiul de dimineață, poză cu animalul de companie, poza-poza. Și lista poate continua generos.

Revenind la visual storytelling în contextul culturii participative, trei ingrediente principale au fost ilustrate detaliat: (1) autenticitatea (2) atribuirea unei semnificații solide și (3) elementul participativ. Pe scurt, am putea spune: Fii tu, dă un sens conținutului vizual distribuit și implică-i pe cei cărora te adresezi în distribuirea mesajului tău! Acest “tu” poate fi: tu-persoana sau tu-brandul ce comunici cu audiența.

Tot azi, 9 octombrie, a avut loc prelegerea de început de viața universitară pentru “bobocii” ce s-au calificat, anul acesta, în cursa pentru: Licențiat în Comunicare a FCRP. Tema prelegerii a constat în sublinierea oportunităților profesiei de comunicator și, mai mult decât atât, evidențierea celor două tipuri majore de PR-ist: în agenție, respectiv la client (sau în cadru organizației, dacă vorbim în termenii teoriei organizaționale).

Prelegerea a fost deschisă de domnul profesor Dumitru Iacob, printr-un discurs consolidat despre importanța contextualizării în activitatea de relații publice și a continuat cu o prezentarea la fel de consistenta a doamnei profesoare Diana-Maria Cismaru despre competențele unui PR-ist, un studiu asupra ocupațiilor actuale ale absolvenților FCRP și, nu în ultimul rând, despre proiectul Intelligent Communication, un proiect cu tradiție al facultății, gândit spre a oferi studenților experiența lucrului într-o agenție.

Importanța contextualizării fiind deja semnalată, rolul meu, de absolventă FCRP (actualmente doctorandă), dar și om de agenție a fost să le povestesc despre „viața de agenție” și să le ofer proaspeților studenți o introducere (ușoară) în ceea ce înseamnă aceasta.

2 în 1 sau context în context!
Ce am ales să fac a fost să surprind „viața de agenție” printr-o paralelă cu „viața de universitate”, în care audiența căreia m-am adresat tocmai pășise.

Rezultatul?

Concluzionand, contextualizarea nu numai că influențează mesajul transmis, dar îl poate recrea sau repoziționa în fața audienței expuse.

Să comunicăm contextualizat! :)

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *