Care sunt conditiile in care se poate obtine autoritatea parinteasca exclusiva
Deși regula este ca autoritatea părintească să fie exercitată de ambii părinți, există situații în care este în interesul superior al copilului ca autoritatea părintească să fie exercitată de un singur părinte.
Astfel de situații sunt:
a) alcoolismul;
b) boala psihică a unuia dintre părinți;
c) dependența de droguri a unuia dintre părinți;
d) violența față de copil sau față de celălalt părinte;
e) condamnările pentru infracțiuni de trafic de persoane, trafic de droguri, infracțiuni cu privire la viața sexuală, infracțiuni de violență;
f) orice alt motiv legat de riscurile pentru copil, care ar deriva din exercitarea de către acel părinte a autorității părintești.
În cazurile de mai sus, instanța poate stabili că este în interesul superior al copilului ca toate deciziile importante referitoare la minor (înscrierea la școală, plecarea în străinătate) să fie luate de un singur părinte.
Până la stabilirea de către instanța de judecată cu privire la autoritatea părintească exclusivă, părintele la care locuiește copilul poate suplini acordul celuilalt părinte prin formularea unei cereri de emitere a unei ordonanțe președințiale.
Cum poate fi obtinuta autoritatea parinteasca exclusiva
În cazul în care este incident vreunul dintre cazurile de mai sus ori alt caz care pune în pericol viața, sănătatea, siguranța copilului, dezvoltarea sa armonioasă, părintele se poate adresa instanței de judecată în vederea stabilirii autorității părintești exclusive.
Instanța va analiza cazul expus, cu ascultarea copilului și a părinților și va analiza raportul de anchetă psihosocială, urmând să pronunțe o soluție în interesul superior al copilului.
De exemplu, într-o cauză s-a admis cererea de exercitare exclusive a autorității părintești ca urmare a dezinteresului total față de copiii minori:
Hotarâre nr. 3282/2022 din 22.12.2022 pronunțată de Judecătoria Slobozia:
„În prezenta cauză, instanţa constată că reclamantul a făcut dovada unui dezinteres complet al pârâtei prin raportare la minorii X, Y şi Z. În acest sens, martorul audiat în cauză a declarat că părţile s-au despărţit de aproximativ 5-6 ani şi de atunci reclamantul şi copiii nu mai ştiu nimic de pârâtă, nu mai reuşesc să o contacteze, nu au adresa ei şi nu mai reuşesc să o contacteze nici telefonic. Cu copiii menţionaţi mai sus, pârâta nu a mai vorbit de vreo 5 ani, au vorbit doar la început, câteva luni. Având în vedere aceste aspecte, instanţa consideră că este în interesul superior al copiilor ca autoritatea părintească să fie exercitată exclusiv de către tatăl reclamant, motiv pentru care va admite cererea formulată.”
Într-o altă cauză, instanța a reținut:
Hotarâre nr. 4873/2022 din 15.12.2022 pronunțată de Judecătoria Piatra-Neamț:
„Coroborând mijloacele de probă administrate în cauză, instanța reține că între părți există o lipsă de comunicare ce face dificilă, dacă nu chiar imposibilă, cooperarea părților în sensul luării în comun a unor decizii cu privire la creșterea și educarea minorului, dezinteresul pârâtului față de situația copilului său fiind dovedită. Astfel, chiar dacă în speță nu sunt incidente motivele grave exemplificate în art. 36 alin. 7 indicat mai sus, lipsa de comunicare dintre părți și lipsa unei legături stabile a tatălui cu copilul său este suficientă pentru a justifica exercitarea autorității părintești în mod exclusiv de către părintele alături de care conviețuiește minorul.”
De la caz la caz, instanța poate stabili autoritatea părintească exclusivă în sarcina unuia dintre părinți, ținându-se seama de interesul superior al copilului.
Autoritatea parinteasca exclusiva vs. decaderea din drepturile parintesti
Atunci când părintele pune în pericol viața, sănătatea sau dezvoltarea copilului, poate fi aplicată sancțiunea decăderii din drepturile părintești de către direcția generală de asistență socială și pentru protecția copilului.
Plecarea parintelui in strainatate
Părintele care exercită singur autoritatea părintească care urmează să plece la muncă în străinătate are obligația de a notifica această intenție serviciului public de asistență socială de la domiciliu, cu minimum 40 de zile înainte de a părăsi țara.
Prin notificare, părintele are obligația de a desemna persoana care se ocupă de întreținerea copilului pe perioada absenței părinților sau tutorelui, după caz.
Persoana desemnată trebuie să facă parte din familia extinsă sau dintre rudele, altele decât cele de gradul III inclusiv, afinii, prietenii familiei ori ai familiei extinse a copilului față de care acesta a dezvoltat relații de atașament sau alături de care s-a bucurat de viața de familie, să aibă minimum 18 ani și să îndeplinească condițiile materiale și garanțiile morale necesare creșterii și îngrijirii unui copil.
