Conform Codului muncii:
(1) Salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor.
(2) Salariații nu răspund de pagubele provocate de forța majoră sau de alte cauze neprevăzute care nu puteau fi înlăturate și nici de pagubele care se încadrează în riscul normal al serviciului.
(3) În situația în care angajatorul constată că salariatul său a provocat o pagubă din vina și în legătură cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o notă de constatare și evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul părților, într-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicării.
(4) Contravaloarea pagubei recuperate prin acordul părților, conform alin. (3), nu poate fi mai mare decât echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie.
În situația în care salariatul cauzează angajatorului o pagubă din vina și în legătura cu munca lui, poate fi obligat la plata de daune materiale.
Există două posibilități privind acoperirea pagubei cauzate de salariat: prin acordul părților sau pe calea procesului la instanța de judecată.
În situația în care angajatorul constată producerea unei pagube de către salariat, acesta va întocmi o notă de constatare și de evaluare a prejudiciului pe care i-o va comunica salariatului.
Dacă este de acord cu cele constatate de angajator prin notă, între părți va fi semnat un document prin care să se stabilească modalitatea de plată și termenul de plată care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicării.
Angajatorul poate recupera prin acordul părților doar prejudiciul:
Pentru partea de pagubă care depășește 5 salarii minime brute pe economie, angajatorul trebuie să se adreseze instanțelor judecătorești.
Reținerile din salariu, fără a avea la bază o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, sunt ilegale.
Mai mult decât atât, nici o evaluare anterioară a unei pagube, prin inserarea unei clauze penale, nu poate avea loc la momentul încheierii contractului individual de muncă.
Printr-o decizie a Înaltei Curți, s-a stabilit că: „stipularea clauzei penale în contractul individual de muncă sau într-un act adițional al acestuia, prin care este evaluată paguba produsă angajatorului de salariat din vina și în legătură cu munca sa, este interzisă și este sancționată cu nulitatea clauzei astfel negociate.”
Angajatorul are opțiunea de a formula o cerere de chemare în judecată pentru a atrage răspunderea patrimonială a salariatului.
Pentru antrenarea răspunderii patrimoniale a salariatului faţă de angajator, trebuie îndeplinite cumulativ mai multe cerinţe:
Condițiile trebuie îndeplinite cumulativ, ceea ce înseamnă că neîndeplinirea unei singure condiții face imposibilă antrenarea răspunderii patrimoniale a salariatului față de angajator – cererea de chemare în judecată se va respinge.
După pronunțarea unei hotărâri definitive și irevocabile de către instanța de judecată, suma stabilită pentru acoperirea daunelor se reține în rate lunare din drepturile salariale care se cuvin persoanei în cauză din partea angajatorului la care este încadrată în muncă.
Ratele nu pot fi mai mari de o treime din salariul lunar net, fără a putea depăși împreună cu celelalte rețineri pe care le-ar avea cel în cauză jumătate din salariul respectiv.
Formular de contact
Image by pch.vector on Freepik