Exproprierea de fapt
Exproprierea de fapt nu este definită legal, ci a fost creată pe cale jurisprudențială, reprezentând o situație de fapt generatoare de efecte juridice în planul dreptului de proprietate.
În concret, o persoană fizică/juridică este lipsită de atributul folosinței sau posesiei unui imobil, de regulă un teren, în urma ocupării abuzive (fără demararea procedurii de expropriere) a acestuia de către stat.
Potrivit prevederilor Legii nr. 255/2010, pot fi expropriate bunurile imobile proprietate a persoanelor fizice sau persoanelor juridice, cu sau fără scop lucrativ, în scopul realizării unor lucrări de utilitate publică. Totuși, există cazuri în care autoritățile „uită” să demareze procedura exproprierii, construind pe terenurile persoanelor fizice sau juridice, depășind limitele proprietăților expropriate. În astfel de situații, are loc o expropriere de fapt.
Cu privire la exproprierea de fapt (de facto), Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că:
„Ocuparea terenului și demararea lucrărilor de expropriere în lipsa declanșării procedurii prevăzute de lege reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate manifestată prin împiedicarea de a exercita atribute esențiale ale acestui drept precum posesia și folosința, în virtutea cărora reclamanții ar fi putut realiza venituri considerabile în ipoteza închirierii, așa cum a rezultat și din expertiza efectuată în cauză.
Această situație a fost, așadar, una prejudiciabilă pentru reclamanți și, în mod, corelativ, imputabilă recurentului-pârât în calitate de posesor și autoritate abilitată în procedura exproprierii, astfel încât acordarea despăgubirilor pentru lipsa de folosință este pe deplin justificată.
Prejudiciul creat constă în lipsirea reclamanților de exercițiul concret al dreptului de folosință pentru terenul în litigiu, dar și de valorificarea concretă a tuturor beneficiilor materiale pe care folosința unui bun le poate asigura titularilor dreptului, astfel încât aceștia sunt îndreptățiți la contravaloarea lipsei de folosință.
Legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciul creat este evidentă, fiind reprezentată de ocuparea fără drept a terenului în discuție, de către recurentul-pârât, și lipsa de preocupare pentru clarificarea situației juridice a acestuia.”
Exproprierea de fapt. Despăgubiri pentru lipsa de folosință a terenului
Dacă pentru situația în care proprietarul unui teren este expropriat există o procedură prevăzută de lege, în cazul exproprierii de fapt este necesară formularea unei cereri de chemare în judecată în temeiul dreptului comun.
Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică nu prevede posibilitatea de a compensa omisiunea de a acționa a autorităților atunci când acestea nu au inițiat o procedură de expropriere.
Așadar, de la caz la caz, o persoană fizică sau juridică care se află în situația descrisă anterior are posibilitatea formulării unei acțiuni în revendicare ori a unei acțiuni în răspundere civilă delictuală.
La calcularea cuantumului despăgubirilor, instanța va tine seama atât de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ teritorială la momentul transferului dreptului de proprietate (adică al emiterii deciziei de expropriere), cât și de expertizele întocmite și actualizate de camerele notarilor publici, la momentul transferului dreptului de proprietate (adică al emiterii deciziei de expropriere).
Te-ar mai putea interesa și…
Contact
Sursă foto: Image by frimufilms on Freepik