Pacienții cărora li s-a prescris Pembrolizumab (Keytruda) pot beneficia de compensație 100%
Ce este Pembrolizumab (Keytruda)?
Pembrolizumab (denumirea comercială „Keytruda”) se utilizează în principal la adulți pentru cancerele care sunt în stadiu avansat, s-au extins sau au recidivat, nu răspund la alte tratamente sau nu pot fi operate. Keytruda se utilizează, de asemenea, la copiii cu vârsta de cel puțin 3 ani cu limfom Hodgkin clasic și la adolescenți cu vârsta de cel puțin 12 ani cu melanom.
Prospectul complet poate fi consultat aici.
Jurisprudență recentă
Întrucât în prezent, medicamentul PEMBROLIZUMAB (denumire comercială KEYTRUDA) este inclus pe Lista de medicamente compensate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, iar pacienţii beneficiază de compensare 100% (gratuit) doar pentru tratamentul carcinomului pulmonar şi melanomului malign, cancer colorectal cu instabilitate micro satelită de grad înalt, pacienții cărora li s-a prescris medicamentul trebuie să se adreseze instanțelor de judecată pentru a beneficia de acesta în regim de compensare 100% pentru o altă afecțiune.
Este vorba despre prescrierea medicamentului „off-label”, adică în afara indicaţiilor pentru care a fost aprobat de către organismul de autorizare în momentul punerii sale pe piaţă. Ministerul Sănătăţii a iniţiat un proiect de ordin privind prescripţia „off-label” a medicamentelor dar, până în prezent, acesta nu a fost adoptat şi publicat în Monitorul Oficial.
În practica recentă, instanțele de judecată au decis compensarea în regim 100% a medicamentului PEMBROLIZUMAB:
Hotărâre nr. 395/2023 din 15.09.2023 pronunțată de Curtea de Apel Cluj cu privire la solicitarea compensării pentru carcinom pulmonar la adulţii ale căror tumori exprimă PD-LI cu un scor tumoral proporţional (STP) < 50 %:
„Admite cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de reclamanta (…), în contradictoriu cu pârâţii (…) şi în consecinţă:
Obligă pârâţii să asigure reclamantei pe bază de prescripţie medicală, în regim de compensare 100%, tratamentul cu medicamentul PEMBROLIZUMAB, denumire comercială KEYTRUDA, până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. X aflat pe rolul Curţii de Apel.”
Hotărâre nr. 1307/2023 din 26.09.2023 pronunțată de Curtea de Apel București cu privire la solicitarea compensării pentru carcinom mamar triplu negativ cu PDL-1 cu un CPS=3:
„Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta (…) în contradictoriu cu pârâţii (…). Obligă pârâţii să asigure reclamantei, pe bază de prescripţie medicală, în regim de compensare 100%, fără contribuţie personală, medicamentul PEMBROLIZUMAB (denumire comercială KEYTRUDA) până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. X”
Hotărâre nr. 1427/2023 din 13.10.2023 pronunțată de Curtea de Apel București cu privire la solicitarea compensării pentru tumoră malignă a tiroidei:
„Admite cererea formulată de reclamantul (…), în contradictoriu cu pârâţii (…). Obligă pârâții să asigure reclamantului, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuţie personală) a combinației de medicamente PEMBROLIZUMAB (denumire comercială KEYTRUDA) și CABOZANTINIB (denumire comercială CABOMETYX) până la soluționarea definitivă a dosarului nr. X aflat pe rolul Curții de Apel București.”
Am redat câteva exemple relevante prin care instanțele de judecată au admis cererile de compensare în regim 100% pentru pacienții de cancer cărora le-a fost prescris medicamentul „off-label” de către medic.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat faptul că România a încălcat Convenția Europeană a Drepturilor Omului – cauza Panaitescu contra României:
„Prin urmare, în timp ce conştientizează natura gravă şi complexă a bolii de care suferea reclamantul, Curtea nu poate ignora faptul că, potrivit informaţiilor medicale disponibile, medicamentele recomandate au dovedit că au efecte pozitive cât timp au fost administrate, iar doctorul a constatat o „remisiune parţială a bolii” cât timp tratamentul a fost urmat; din acest motiv, Curtea consideră că autorităţile statului
cunoşteau sau ar fi trebuit să cunoască necesitatea tratamentului corespunzător în cazul reclamantului, în lipsa căruia exista un risc real şi imediat pentru viaţa reclamantului. Acest aspect a fost evidenţiat şi de concluziile instanţelor interne. Cu toate acestea, autorităţile nu au luat la timp măsuri ţinând de competenţele lor care ar fi fost, ba chiar erau, aşteptate din partea lor, aşa cum a confirmat hotărârea din 12 decembrie 2005, pentru a evita acest risc. Prin urmare, Curtea nu poate exclude faptul că omisiunea statului de asigura reclamantului tratamentul adecvat a contribuit la agravarea bolii sale.”
Până la includerea medicamentului pe lista celor în regim de compensație 100%, este necesară formularea unei acțiuni în instanță pentru a beneficia de gratuitate.
Formular de contact
sursă foto: Image by Freepik
