Codul muncii stabilește că zilele de sarbatoare legala în care nu se lucrează sunt:
– 1 şi 2 ianuarie;
– 6 ianuarie – Botezul Domnului – Boboteaza;
– 7 ianuarie – Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul;
– 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române;
– Vinerea Mare, ultima zi de vineri înaintea Paştelui;
– prima şi a doua zi de Paşti;
– 1 mai;
– 1 iunie;
– prima şi a doua zi de Rusalii;
– Adormirea Maicii Domnului;
– 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României;
– 1 decembrie;
– prima şi a doua zi de Crăciun;
– două zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora.
Acordarea zilelor libere se face de către angajator.
Pentru salariaţii care aparţin de un cult religios legal, creştin (altul decât cel ortodox), zilele libere pentru Vinerea Mare – ultima zi de vineri înaintea Paştelui, prima şi a doua zi de Paşti, prima şi a doua zi de Rusalii se acordă în funcţie de data la care sunt celebrate de acel cult.
Zilele libere stabilite pentru persoanele aparţinând cultelor religioase legale, altele decât cele creştine, se acordă de către angajator în alte zile decât zilele de sărbătoare legală stabilite potrivit legii sau de concediu de odihnă anual.
Aceste zile libere sunt în plus față de zilele de concediu de odihnă anual. În practică, salariații beneficiază de zile libere și în perioada sărbătorilor ortodoxe dacă activitatea firmei poate înceta pe perioada acestora.
Întrucât în practică au apărut probleme legate de interpretarea articolelor referitoare la zilele libere ce trebuie acordate persoanelor ce aparțin altor culte, prin Codul muncii a fost introdusă o completare, respectiv: „Salariaţii care au beneficiat de zilele libere pentru Vinerea Mare – ultima zi de vineri înaintea Paştelui, prima şi a doua zi de Paşti, prima şi a doua zi de Rusalii, atât la datele stabilite pentru cultul religios legal, creştin, de care aparţin, cât şi pentru alt cult creştin, vor recupera zilele libere suplimentare pe baza unui program stabilit de angajator.”
Prevederile referitoare la zilele de sarbatoare legala sunt aplicabile în toate cazurile, mai puțin cele în care activitatea societății angajatoare nu poate înceta pe perioada sărbătorilor (de exemplu: spitale, unele magazine alimentare și alte asemenea).
În astfel de cazuri, salariaţilor li se asigură compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile.
Dacă, din motive justificate, salariații nu pot beneficia de compensarea cu timp liber corespunzător, salariaţii beneficiază, pentru munca prestată în zilele de sărbătoare legală, de un spor la salariul de bază ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru.
Neacordarea de către angajator a zilelor libere cu ocazia sărbătorilor legale (inclusiv neacordarea zilelor libere salariaților aparținând altor culte creștine ori aparținând altor culte decât cele creștine) se sancționează cu amendă de la 5.000 de lei la 10.000 de lei.
Încălcarea dispozițiilor referitoare la compensarea cu timp liber sau, dacă nu este posibil, cu un spor la salariul de bază ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru, se sancționează cu amendă de la 5.000 de lei la 10.000 de lei.
Salariatul poate formula o sesizare către Inspecția muncii pentru semnalarea acestor aspecte.
Despre contravenții și sancțiuni am mai scris și aici.
Aspecte privind concedierea;
Aspecte privind hărțuirea la locul de muncă;
Aspecte privind demisia.
